Vulnerabil sau Inhibat?

Vulnerabil sau inhibat? Intrebarea care imparte lumea psihologiei in doua. Doua tipuri diferite de Univers, care genereaza tehnici si metode diferite, prin care un pacient renunta la statutul sau de om bolnav, imbratisand normalitatea.

Pornim de la urmatoarea idee: cand sunt obosit ma simt vulnerabil, simt ca sunt deacord prea repede cu lucruri care au legatura cu mine. Nu mă opun indeajuns

Intrebarile sunt:
In ce sens te simti vulnerabil?
De ce anume te temi?
Te sperie frica aparitiei decizilor instinctuale?
Iti este frică “să simți”?

vulnerabilitateIntro
Cand simti ca un om este facut pentru tine, singura ta grija este sa il pastrezi. Mai intai ca mentor si ulterior ca prieten.
Vulnerabilitatea reprezinta matricea ideala a negatiei prin intermediul careia te autosabotezi.

Exemplu: Singurul moment din săptămână când mă simt multumit, când am idei si impresii noi, când descopăr lucruri noi despre mine, este când vorbesc cu (El, Ea).
Teama mea se referă la ceea ce eu cred ca este vulnerabilitatea. Mă tem că o să-mi placă prea mult sa fim in aceiași încăpere. De fapt simt că m-am regăsit lângă un om special, cu care meritam să ajung să vorbesc. Evident ca ma tem.

De tinut minte: Sentimentul de vulnerabilitate contine pierderea controlului. Ma tem sa simt starea de bine. Prefer sa spun ca sunt vulnerabil. Nu vreau sa recunosc ca e “mai bine cu tine cand sunt obosit”. Oboseala ridică toate barierele emotionale si cognitive, subiectul simțind cu adevarat lucruri ce in prima faza il sperie. Cand un om ce a controlat ani intregi raspunsurile si reactile celor din jur, favorizand aparitia lor, printr-o metoda proprie repetata la infinit si îmbunătățită artificial, se teme să accepte existența unui om ce îi oferă o stare de bine.

Inhibitia reprezinta o stare impusă ce poate fi controlata prin temeri. Nu poti/nu vrei sa faci lucruri pe care sa le constientizezi ca fiind pozitive pentru tine, din rusine, teama de interpretare, pozitionarea ta intr-o categorie aparte. Inhibitia iti ofera falsul sentiment al nonmanipularii, al lipsei de acces in (la) tine si implicit sentimentul sigurantei. Fals si greu de probat, mai ales cu subiecții cerebrali.

Ritmul de invatare si intelegere a lucrurilor noi, creste in prezenta oboselii. Trebuie doar sa fie indeplinite câteva cerințe:
– sa fie vorba despre viata ta
– cel (cea) cu care vorbesti se simte bine in preajma ta
– exista chimie intre cei doi

– dorinta de a impune schimbarea/transformarea sa fie deja implementata in mintea pacientului
– acceptarea notiunii de compromis emotional. Ce este compromisul emotional? Prin intelegerea urmatorului fapt: nu putem intotdeauna sa impunem un anumit rezultat care sa genereze o anumita emotie, cu o anumita intensitate.

Mereu terapeutul sparge o emotie si mai apoi o reinventeaza, in loc sa livreze direct rezultate ce pot fi procesate de catre subiect noaptea.

In timpul procesului de dezvoltare personală/consiliere psihologica poți favoriza insertia nenaturală de informatie, despre care subiectul nu are o opinie pozitiva, atat timp cat informatia este despre el si doar daca subiectul este obosit. Altfel procesul de evolutie emotionala/cognitiva este mereu pozitiv.

Vulnerabilitatea reinterpretată reprezintă una dintre primele chei emotionale, ce ofera acces partial la temerile subiectului diagnosticat cu Tulburare de Panica, anxietate, depresie.

#psiholog #cabinetpsihologic #cabinetpsihologicbucuresti
#depresie
#anxietate